Statea chiar in fata lui, in fata celui care o transformase intr-o umbra... O sageata de indiferenta ii taiase respiratia vazand in fata ei un trup in care zvacnea dorinta de libertate!
Era seara, iar melancolia noptii le invaluia trupurile. Priveau in gol: el- mai nelinistit ce niciodata, iar ea.. .se cauta in privirile lui dezbracate de orice sentiment; in gesturile pe care si-ar fi dorit sa le schiteze; in el; in amintiri; in trecut si in viitor dar mai putin in prezent; in inconstient, dar si in constient; in ratiune si in simtire; in minte si in suflet...in TOT!
Si- ar fi dorit ca macar acum sa fie capabila sa se poata debarasa de balastul de sentimente care ii sfasiau existenta. Din coltul ochiului se scurse un strop de otrava care ii rascolea toate simturile. A imbratisat fara sentiment, a sarutat fara noima, a actionat fara rost dar s-a intors mereu spasita la cel pe care- l iubea. I se parea imposibil sa accepte ca cel caruia ii daruise toate visurile ii va lua acum toata speranta fara sa priveasca inapoi.
In inima ei se dadea o lupta cumplita: o furtuna care ii invaluia simturile, un vant care- o oprea din evolutie ,o ploaie cu picuri de orgoliu. In tumultul acestor simtiri de portelan, nu se mai recunostea !
Sunetul acestei linisti o asurzea, se simtea neputincioasa in fata statuii de sticla la care nu putea ajunge, desi era chiar in fata ei! Indoiala i se citea in priviri si asta pentru ca si-ar fi dorit ca fiorii care-i simtea in tot corpul ca si clapele unui pian, sa dispara...Dar nu-i mai putea controla. De fapt, nu mai putea controla ce i se intampla. Era prea tarziu...
Explozia din eul sau era gata sa rabufneasca. Ar fi vrut sa-l poata preveni, dar era prea tarziu...
L- a lovit.
A ramas nemiscata pentru o eternitate in asteptarea unei reactii din partea lui, apoi a cazut plangand in hohote in fata lui. Stia cat de mult a gresit si isi dorea ca roata timpului sa dea inapoi pana in momentul in care el trecea pragul odaii.
Se simtea vinovata, speriata ca s-a lasat condusa de impuls. L-ar fi putut ierta si acum, asa cum o facuse de nenumarate ori, dar n-a facut-o !Ii era teama ca viitorul lor era in mainile lui acum....
Amintirea acestui episod a ramas in podul mintii ei. Acum e plina de praf!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu